Avocatii de la Ionescu si Sava au raspuns la o serie de intrebari pentru Ziare.com, in legatura cu situatiile juridice cu care se pot confrunta mostenitorii odata cu decesul titularului unui contract de credit.

1.Creditele la banca se mostenesc? Care este articolul din Codul Civil care stipuleaza acest lucru?

La data decesului, patrimoniul defunctului (patrimoniu succesoral sau masa succesorala) cuprinde totalitatea drepturilor (activ al mostenirii) si obligatiilor (pasiv al mostenirii) dobandite in timpul vietii de catre defunct si existente la momentul decesului.

Prin urmare, patrimoniul succesoral cuprinde un activ (bunuri ce pot fi mostenite) cat si un pasiv (datorii si sarcini ale succesiunii).

Pasivul succesoral este alcatuit din datoriile mostenirii, printre care si contractele de credit incheiate de defunct cu banca, care nu au fost aduse la indeplinire (achitate) de acesta in timpul vietii.

Asadar, creditele bancare sunt parte a pasivului mostenirii, iar dispozitiile din Codul Civil care prevad ca datoriile se mostenesc precum si limitele in care mostenitorii sunt tinuti sa raspunda pentru aceste datorii sunt cele prevazute de art. 1.114 alin.2 din Codul Civil (Noul Cod Civil – Legea nr. 287/2009)  :

“Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia”.

Precizam ca un succesibil (persoana care are dreptul sa mosteneasca)  devine mostenitor doar daca accepta mostenirea, conform art. 1.114 alin. 1 din Codul Civil.

Asadar, cel care accepta mostenirea devine si titularul obligatiei de a suporta datoria succesiunii (in cazul nostru datoriile derivate din contractul de credit).

Insa mostenitorii sunt tinuti sa raspunda de datoriile mostenite numai cu bunurile mostenite  si numai proportional cu cota din mostenire ce ii revine fiecaruia din mostenitori, conform art. 1.114 alin.2 din Codul Civil.

Practic, bunurile mostenite alcatuiesc o masa succesorala distincta de bunurile proprii ale mostenitorului, fara ca aceste doua patrimonii sa se confunde/contopeasca.

Conform celor expuse, creditorii defunctului (in cazul nostru, banca) pot urmari datoria existenta doar cu privire la activul succesoral (bunurile mostenite).

Pentru a inlatura orice confuzie a patrimoniului defunctului cu patrimoniul mostenitorului, legea prevede posibilitatea intocmirii unui inventar al succesiunii, conform art. 1.115 din Codul Civil.

Inventarul cuprinde atat activul succesoral cat si pasivul succesoral si se evidentiaza in cuprinsul unui proces-verbal de inventariere.

Precizam ca exista si situatia de exceptie in care mostenitorul este tinut sa plateasca datoriile mostenirii inclusiv cu bunurile sale proprii.

Este cazul persoanei care ar avea un drept la succesiune si care cu rea-credinta sustrage, ascunde bunuri din patrimoniul succesoral (inclusiv cel care nu declara toate bunurile aflate in patrimoniul defunctului), conform art. 1.119 din Codul Civil.

Aceasta persoana va raspunde pentru datoriile succesiunii peste limitele activului mostenit (din care se vor scadea bunurile la care aceasta persoana nu mai are dreptul – bunurile sustrase/ascunse), suportand aceste datorii si cu bunurile sale proprii.

 2.Daca o persoana mosteneste doar datorii, nu si bunuri, mai e obligata sa achite creditul?

Exista situatii in care mostenirea este compusa exclusiv din datorii (contract/e de credit), fara ca mostenitorii sa fi mostenit vreun activ.

In atare situatie, fata de dispozitiile art. 1.114 alin.2 din Codul Civil care prevad ca mostenitorii raspund numai cu bunurile din patrimoniul succesoral (cu bunurile mostenite), mostenitorul nu va putea fi urmarit de catre banca, de vreme ce nu a mostenit niciun activ.

 3.Daca o persoana preia mostenirea (o locuinta si un credit la banca), dar nu achita ratele, atunci banca poate pune poprire sau sechestru pe bunurile mostenitoriului, sau doar pe bunul mostenit, respectiv locuinta?

O consecinta a dispozitiilor art. 1.114 alin.2 din Codul Civil  este faptul ca bunurile proprii ale mostenitorului nu pot fi urmarite de creditorul/creditorii defunctului (ex : banca).

Asadar, daca o persoana mosteneste un imobil iar in acelasi timp, ca efect al acceptarii mostenirii, dobandeste si un pasiv (datorie provenita dintr-un contract de credit), banca va putea proceda la urmarirea silita impotriva mostenitorului doar cu privire la bunul imobil dobandit.

In cele mai multe cazuri, in cazul incheierii unor contracte de credit in scopul dobandirii unui imobil este incheiat  concomitent si un contract de ipoteca asupra bunului dobandit.

Astfel, raportat si la aceasta garantie, banca va putea proceda la urmarirea silita a imobilului (ipotecat si mostenit).

In masura in care debitul nu se acopera in urma valorificarii imobilului (rezultand o diferenta in plus de achitat), iar mostenitorul a dobandit doar acel bun imobil – acesta nu mai poate fi urmarit pentru aceasta diferenta.

In situatia in care mostenitorul a dobandit prin mostenire si un alt imobil sau alte bunuri, acestea vor putea fi urmarite de catre banca.

4.In cazul in care a fost incheiata o asigurare ce cuprinde si riscul de deces, creditul se acopera din valoarea asigurarii? Adica mostenitorul nu mai e obligat sa plateasca ratele, iar datoria se stinge? Este posibil ca valoarea asigurarii sa nu acopere integral valoarea datoriilor? Ce se intampla in acest caz?

In cele mai multe cazuri, la semnarea unui contract de credit se incheie si un contract de asigurare de viata care sa acopere riscul de deces al imprumutatului.

Valoarea despagubirii se stabileste de parti, insa de regula este strans corelata cu tipul de credit si riscul acoperit, aceasta acoperind de regula datoria de credit catre banca  pe perioada producerii evenimentului asigurat.

Beneficiarul indemnizatiei de asigurare este banca.

Astfel, in cazul decesului, banca va incasa indemnizatia de asigurare, sens in care apreciem ca in masura in care valoarea indemnizatiei acopera integral valoarea creditului, datoria se stinge.

In situatia in care, totusi, valoarea asigurarii nu acopera intreaga datorie, apreciem ca in cauza devin incidente aceleasi dispozitii ale art. 1.114 alin.2 din Codul Civil, care prevad ca mostenitorii raspund doar cu  bunurile mostenite  si in limita cotei mostenite din masa succesorala.

Cu privire la contractul de asigurare, pentru a incerca sa preintampinati eventuale situatii in care asiguratorul refuza plata indemnizatiei catre banca, recomandam o atentie sporita asupra urmatoarelor elemente :

–              cazurile de excludere a raspunderii  asiguratorului, specifice acestor contracte de  asigurare;

–              furnizarea detaliilor privind declararea starii de sanatate anterioare ;

–              conditiile in care asigurarea produce efecte dupa producerea riscului asigurat;

–              ce puteti face in cazul falimentarii asiguratorului;

–              care este modalitatea de solutionare a plangerilor privind neplata despagubirii la producerea riscului asigurat.

5.Ai dreptul sa renunti la creditul pe care il mostenesti? In ce conditii? Doar daca renunti la intreaga mostenire? Poti sa renunti doar la credit? Daca vrei sa faci acest lucru, ce pasi trbuie sa urmezi? De asemenea, ce se va intampla cu mostenirea, cui ii va reveni?

Dispozitiile art. 1.106 din Codul Civil prevad ca “nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvinte”.

Asadar, o persoana care ar urma sa mosteneasca un credit, poate renunta la mostenire si implicit poate sa nu plateasca imprumutul.

Declaratia de renuntare se face in forma autentica la orice notar public sau la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, conform art. 1.120 alin.2 din Codul Civil.

Insa, in cazul in care se renunta la mostenire trebuie retinut ca renuntatorul pierde si dreptul la activul mostenirii (bunurile ce ar fi putut fi mostenite) – deci renuntarea nu poate privi decat intreaga mostenire.

In situatia in care se renunta la mostenire, mostenitorul nu va fi tinut sa suporte pasivul succesoral, insa nici nu va mosteni bunurile defunctului.

In cazul renuntarii unuia dintre mostenitori, partea din mostenire care i-ar fi revenit  acestuia, profita si revine celorlalti mostenitori pe care renuntatorul i-ar fi inlaturat de la mostenire sau celor a caror parte mostenita ar fi diminuat-o, daca renuntatorul ar fi acceptat succesiunea.

In situatia in care nu exista mostenitori legali sau testamentari, sau toti mostenitorii cu vocatie  renunta la mostenire sau sunt nedemni, mostenirea devine vacanta.

Vacanta succesorala se constata de notarul public la solicitarea oricarei persoane interesate (inclusiv banca – creditor al mostenirii), insa acest fapt  nu se poate intampla mai devreme de trecerea unui termen de 1 an si 6 luni de la data decesului, conform art. 1.137 din Codul Civil.

Ulterior, notarul elibereaza certificatul de vacanta succesorala, conform aceluiasi articol.

Potrivit art. 1.138 din Codul Civil, mostenirile vacante revin comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii si intra in domeniul lor privat.

Spre exemplu, daca defunctul are un imobil in Bucuresti, Municipiul Bucuresti va fi chemat sa culeaga mostenirea vacanta pentru acest bun. In situatia in care defunctul are un imobil in Bucuresti dar si un imobil in Constanta, ambele municipiii vor fi chemate sa culeaga mostenirea.

Referindu-ne la pasiv (deci la contractul de credit), acesta  revine comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului.

Astfel, aceste autoritati sunt tinute sa raspunda de pasivul mostenirii (inclusiv contract de credit).

Asadar, in cazul mostenirii vacante, autoritatile prevazute de art. 1.138 din Codul Civil vor trebui sa achite datoriile mostenirii proportional cu partea dobandita prin intermediul vacantei succesorale, dar numai in limita activului si numai cu bunurile care fac parte din mostenire, in conformitate cu art. 1.139 alin. 2 din Codul Civil.

Precizam ca renuntarea la mostenire trebuie sa aiba la o baza o cauza licita, atunci cand vorbim despre o mostenire solvabila (atunci cand activul mostenirii este superior pasivului acesteia), intrucat in caz contrar pot deveni incidente prevederile art. 1.122 din Codul Civil privind  renuntarea frauduloasa.

Daca creditorii personali ai persoanei care a renuntat la o asemenea succesiune considera ca renuntarea s-a facut in mod fraudulos – in scopul de a-i frauda, pot cere instantei revocarea acestei renuntari (intrucat prin renuntare acesta a renuntat si la bunurile pe care le-ar fi putut mosteni daca accepta) in termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renuntarea.

Intentia de frauda trebuie dovedita de creditorul personal al mostenitorului, in sensul ca trebuie sa demonstreze ca prin aceasta renuntare, persoana care ar fi mostenit a cunoscut rezultatul pagubitor al renuntarii sale, adica prin renuntare a devenit insolvabil, fie si-a marit starea de insolvabilitate – fapt ce il prejudiciaza pe creditorul sau personal.

In cazul in care instanta admite aceasta actiune, renuntarea devine inopozabila (inexistenta) pentru creditorul personal al mostenitorului si in limita creantei sale – admiterea actiunii producand efectele acceptarii mostenirii (insa doar pentru creditorul personal si in limita creantei sale).