Clarificarea, redobândirea și renunțarea la cetățenia română a persoanelor aflate în străinătate

Charles Rousseau a definit cetățenia ca fiind legătura permanentă, politică și juridică între o persoană fizică și statul pe teritoriul căruia locuiește.

Legea 21/1991 privind cetățenia română prevede că cetățenia este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.

Există numeroase aspecte ce pot fi puse în discuție cu privire la noțiunea de cetățenie, însă, ne vom opri asupra a trei dintre acestea.

Astfel, în situația în care vă aflați în străinătate și aveți intenția de a va clarifica cetățenia, de a redobândi sau de a renunța la cetățenia română, ambasadele şi oficiile consulare ale României pot sprijini orice persoana interesata să redobândească, să renunţe sau să clarifice cetăţenia română, prin preluarea cererilor şi a documentelor adiţionale şi transmiterea lor la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din subordinea Ministerului Justiţiei (pentru redobândire şi renunţare) sau la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (pentru clarificare).

De retinut este faptul că cererile trebuie redactate în limba română, iar procesarea lor este de competenţa exclusivă a autorităţilor din România.

 

  1. Clarificarea cetățeniei române

Articolul 23 din Legea 21/1991 prevede că, în caz de nevoie, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României elibereazã, la cerere, dovezi de cetãţenie pentru cetãţenii români aflaţi în strãinãtate.

Clarificarea este necesară persoanelor cărora le-au expirat toate actele româneşti de identitate (paşaport, buletin de identitate sau carte de identitate) sau care nu  se mai află în posesia lor și care intenţionează să solicite derularea uneia (sau mai multora) din procedurile următoare:

  • cerere pentru un nou pașaport (doar atunci când ultimul pașaport deținut a fost emis înainte de anul 2002);
  • cerere pentru înscrierea unor fapte de stare civilă înregistrate în SUA în Registrul de stare civilă din România (doar atunci când nu posedă un act de identitate/pașaport românesc valabil);
  • cerere pentru redobândirea cetățeniei române (pentru a se stabili fie că cetățenia română a fost pierdută anterior, fie că nu a fost deținută anterior).

Persoanele care au solicitat clarificarea cetățeniei române vor primi adeverințe referitoare la cetățenia română conform Legii nr. 21/1991, republicată a cetățeniei române.

Aceste adeverințe sunt valabile 6 luni din data emiterii și permit, în cadrul acestui interval, depunerea cererii pentru procedurile menționate anterior.

Dacă adeverința își pierde valabilitatea înainte de demararea procedurii pentru care s-a dorit obținută, va fi necesară reluarea procedurii de clarificare a cetățeniei române!

Pentru clarificarea cetăţeniei române, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român:

  • cererea pentru clarificarea cetăţeniei române completată şi semnată;
  • un act de identitate.
  • fotocopia certificatului de naştere, căsătorie sau deces (al ascendenţilor); dacă originalele acestor acte au fost emise de autorităţi străine, ele vor fi traduse şi certificate de consul.

 

Taxa consulară pentru clarificarea cetățeniei este în valoare de 35 Euro.*

 

  1. Redobândirea cetățeniei române

 

  1. pierdută înainte de 22 decembrie 1989

Pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o înainte de data de 22 decembrie 1989, din motive neimputabile lor sau cărora cetăţenia română le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii acestor persoane, până la gradul al doilea de rudenie (copii sau nepoţi), trebuie prezentate următoarele documente:

  • paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • buletinul de identitate sau cartea de identitate a soţului (dacă acesta este cetăţean român), a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România;
  • certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • acte de stare civilă ale ascendenţilor (părinţi, bunici) care au fost cetăţeni români, ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • dovadă a cetăţeniei române a ascendenţilor (părinţi, bunici) sau dovadă a faptului că localitatea de naştere se afla pe teritoriul României la data naşterii;
  • declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română ;
  • declaraţie pe propria răspundere cu privire la domiciliu: dacă se intenţionează menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
  • declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat).

In situatia in care se solicită redobândirea cetăţeniei şi pentru copiii minori ai solicitantului, redobândirea cetăţeniei române este scutită de plata taxelor consulare de plin drept!

  1. pierdută după 22 decembrie 1989

Pentru redobândirea cetăţeniei române pierdută după data de 22 decembrie 1989, persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:

  • paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România;
  • certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • acte de stare civilă (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română
  • declaraţie pe propria răspundere cu privire la domiciliu: dacă se intenţionează menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
  • declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
  • dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române (copia hotărârii de guvern prin care s-a aprobat renunţarea anterioară la cetăţenia română sau adeverinţă emisă de Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Administraţiei şi Internelor sau de o ambasadă sau un consulat al României care să confirme data pierderii cetăţeniei române).

 

Taxa pentru cererea de redobândire a cetățeniei române este in valoare de 65 Euro.*

Redobândirea cetăţeniei române, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

 

  1. Renunțarea la cetățenia română

Conform Legii 21/1991, persoana care a împlinit 18 ani și care nu este suspectă sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală, respectiv care nu este urmărită pentru debite către stat sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor sau care a dobândit sau a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie, poate solicita renunțarea la cetățenia română.

Prin urmare, este necesar ca persoana sa fie majora la momentul renuntarii si sa fi dobandit sau sa aiba certitudinea ca va dobandi o alta cetatenie, odata ce renunta la cetatenia romana.

Aprobarea renunțării se face doar în condițiile mai sus menționate.

De menționat este faptul că, renunțarea la cetățenie nu are niciun efect asupra cetățeniei copilului minor, respectiv asupra cetățeniei soțului. Cu toate acestea, legea mentioneaza ca, in situatia in care ambii parinti renunta la cetatenia romana, iar copilul minor se afla cu acestia in strainatate, minorul pierde cetatenia romana odata cu parintii sai, iar daca acestia au pierdut cetatenia la date diferite, pe ultima dintre aceste date.

Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:

  • paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • actele de stare civilă româneşti ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie sau sentinţe de divorţ), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România;
  • adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
  • adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
  • dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie apostilată/supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.

Taxa consulară pentru renunțarea la cetățenia română este în valoare de 605 Euro.*

De retinut este faptul ca, la misiunile diplomatice și la oficiile consulare din străinătate se percepe, după caz, tariful în euro sau echivalentul în dolari SUA ori în moneda locală.