Mărcile comunitare – Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului privind marca Uniunii Europene

 

“Marca este aura credinţelor şi aşteptărilor cu privire la produs (sau serviciu), în măsură să-i confere relevanţă şi distincţie. Este extrem de puternică, întrucât depăşeşte zona caracteristicilor fizice ale produsului şi pătrunde în sfera caracteristicilor psihologice. ”

Mary Lewis – Lewis Moberly Design Agency

Componentă a proprietății industriale, marca reprezintă un semn ce permite distingerea produselor sau a serviciilor unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

La nivel național, Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, defineste notiunea de marca drept orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.

Pentru corecta identificare a produselor în fața consumatorilor, precum și pentru protejarea împotriva concurenței neloiale, înregistrarea mărcii în unul din registrele de mărci de la nivel național, european sau internațional devine o condiție necesară. Prin urmare, în functie de aria de acoperire dorită de beneficiarul protecției mărcii, înregistrarea poate avea loc la Oficiul Național de Proprietate Intelectuală, la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală sau la Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale.

Mărcile comunitare beneficiază de protecție pe teritoriul României, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca comunitară, mai exact a Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului.

Conform Regulamentului (UE) 2017/1001, pentru a fi în prezența unei mărci UE, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții :

  1. semnul să fie în măsură să distingă produsele unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi ;
  2. semnul distinctiv să fie reprezentat în Registrul mărcilor Uniunii Europene într-un mod care să permită publicului și autorităților competente să identifice cu claritate și precizie marca titularului.

De menționat este faptul că, titular al unei mărci UE poate fi orice persoană fizică sau juridică, inclusiv entități de drept public.

Avantajele înregistrării unei mărci comunitare

Înregistrarea mărcii la nivel european prezintă o serie de avantaje. În primul rând, marca comunitară acoperă întreg teritoriul Uniunii Europene, titularul mărcii comunitare beneficiind de protecție în oricare din statele membre ale Uniunii. Caracterul unitar al mărcii este prevazut în Capitolul I, Dispozitii Generale din Regulamentul (UE) 2017/1001. Mai mult decât atât, marca UE nu poate face obiectul unei renunțări sau a unei decizii de decădere din drepturi a titularului decât cu efect în întreaga Uniune.

Un alt avantaj al mărcii comunitare se referă la faptul că înregistrarea unei astfel de mărci nu este condiționată de o înregistrare prealabila la nivel național. Cu toate acestea, titularul unei mărci înregistrate la nivel național beneficiază de un drept de prioritate în situația în care dorește să depuna o cerere pentru înregistrarea aceleiași mărci la nivel european. Dreptul de prioritate se întinde pe o perioadă de șase luni de la data depunerii primei cereri.

Utilizarea mărcii UE în unul din statele membre determină validitatea acesteia pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, decăderea mărcii pe motiv de nefolosire pe o perioada neîntreruptă de 5 ani nu va interveni în situația în care titularul mărcii sau o altă persoană, cu consimțămantul titularului, va utiliza respectiva marcă în unul din statele membre UE:

Ce fel de mărci pot fi înregistrate la EUIPO?

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala oferă posibilitatea de înregistrare pentru: mărci verbale, mărci figurative, mărci figurative cu elemente verbale, mărci tridimensionale, mărci tridimensionale cu elemente verbale, mărci de pozitionare, mărci dinamice, mărci de culoare unică sau combinată, mărci sonore, mărci in mișcare, mărci multimedia și mărci holograme.

Mărcile figurative presupun utilizarea unor caractere, a unei stilizări sau a unei dispuneri nestandardizate.

Marca dinamică este compusă exclusiv dintr-o serie de elemente care se repetă cu regularitate, în timp de marca în mișcare presupune o deplasare sau o schimbare a poziției elementelor.

De la 1 octombrie 2017, poate fi înregistrată marca hologramă compusă din elemente și caracteristici holografice.

Procedura de înregistrare a mărcii UE

În ceea ce privește aspectele de ordin procedural, înregistrarea unei mărci UE cuprinde trei etape: perioada de examinare, perioada de opoziție și înregistrarea.

Cererea de înregistrare va cuprinde toate informațiile obligatorii, conform celor menționate în Regulamentul (UE) 1001/2017. Informațiile pe care trebuie să le cuprindă cererea de înregistrare a unei mărci se referă la datele care permit identificarea solicitantului, lista produselor sau a serviciilor pentru care se cere înregistrarea, respectiv o reprezentare cât mai clară a mărcii. Cererea de înregistrare face obiectul plății unei taxe de depunere pentru o clasă de produse sau servicii. Pentru depunerea unei cereri de înregistrare online, taxele încep de la 850 de Euro pentru o clasă. Dacă cererea se depune prin utilizarea unui formular tipărit, taxa va fi de 1.000 de Euro.

În situația în care cererea de înregistrare nu îndeplinește condițiile astfel prevăzute, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala va pune în vedere solicitantului să remedieze neregulile, respectiv să efectueze plata taxei aferente înregistrării într-un termen de două luni de la primirea notificării. În situația în care neregulile nu sunt remediate în termenul stabilit, Oficiul va respinge cererea sau va considera cererea ca fiind retrasă pentru neefectuarea plății taxei de înregistrare.

Odată cu publicarea cererii de înregistrare a mărcii, orice persoană are la dispoziție trei luni pentru a formula o opoziție. Motivele ce stau la baza opoziției terților se bazează fie pe un drept anterior, fie pe invocarea unor cerințe de ordin absolut pe care marca ar fi trebuit sa le respecte. Terța persoană se bazează pe un drept anterior atunci când data de depunere a mărcii sale este anterioară datei de înregistrare a mărcii solicitantului. În situația în care opoziția privește motive absolute, acestea se vor referi, cu titlu de exemplu, la caracterul distinctiv al mărcii, la reprezentarea clară a acesteia sau la cerința ca marca să nu reprezinte o descriere a activității.

În situația în care nu se formulează nicio opoziție, iar cererea îndeplinește toate cerințele, marca va fi înregistrată, înregistrarea fiind publicată. Oficiul va emite solicitantului un certificat de înregistrare.

Durata înregistrării unei mărci UE este de zece ani cu începere de la data depunerii cererii, iar înregistrarea poate fi reînnoită pentru o perioadă de zece ani la cererea titularului mărcii sau a oricărei alte persoane autorizate în mod expres de acesta, cu condiția achitării taxelor privind cererea de reînnoire. Taxa de bază pentru reînnoirea unei mărci UE individuale este de 1.000 de Euro, respectiv 850 de Euro în situația în care plata se efectuează prin mijloace electronice.